Ținând cont de cele de mai sus, cei care spun că proiectul Roşia Montană nu va crea decât "câteva" sute de locuri de muncă dau dovadă fie de rea credinţă, fie de ignoranţă. Pentru fiecare loc de muncă de la mina auriferă vor fi create multe altele, scrie evz.ro.

   Analiştii englezi de la Oxford Policy Management vorbesc de un factor mediu de multiplicare a locurilor de muncă în industria minieră de patru locuri de muncă indirecte la unul direct. Astfel, mina va fi responsabilă, fie şi în mod indirect, de câteva mii de locuri de muncă. E vorba de utilaje şi cei care le manevrează sau le repară, de cei care produc piesele lor de schimb. E vorba de şoferi, ingineri, energeticieni, chiar şi bucătari. Iar într-o zonă în care şomajul este mult peste media României, cele "câteva sute", pe termen lung, contează – darămite alte câteva mii de locuri de muncă pe care bunul simţ şi experienţele anterioare nu ne permit să nu le luăm în calcul.

La 3 martie 1870, se înființează Monetăria Statului, care poate bate monedă, până în acel an monedele fiind bătute în majoritate în străinătate, mai ales la Birmingham. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870, toate taxele și vama erau plătite direct în aur; aurul străin era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turcească (22,70), imperialii ruși vechi (20,60) și suveranii englezi (25,22). Valuta intră astfel masiv în țară, mai ales rubla rusească, ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Mitiță roade ruble”, care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă.
Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei și 500 lei, de către Ministerul de Finanțe, pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență.
La 1 aprilie 1880, este înființată Banca Națională a României, fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie.
Printr-o lege din 1900, s-a autorizat și emiterea de piese de nichel, cu valoarea nominală de 5, 10 și 20 bani, bătute la monetăria Bruxelles.
În 1906, s-au bătut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei și 100 lei, aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Foto

Utah a devenit primul stat din SUA care a admis prin lege folosirea monedelor din aur şi argint, emise de Monetăria americană, ca mijloace legale de plată, la valoarea metalelor din care sunt produse, potrivit New York Times (NYT).

Moneda „American Eagle” produsă de Monetărie are o valoare inscripţionată de un dolar, însă valoarea ei reală este de 38 de dolari, întrucât este realizată din aur.

Legea votată în Utah are ca scop încurajarea populaţiei să folosească monede din aur şi argint ca bani, dar la valoarea metalului preţios folosit, asta dacă reuşesc să găsească un comerciant dispus să accepte aşa ceva, notează NYT.

Măsura a fost inspirată de mişcările conservatoare din SUA, care consideră că emisiunile de dolari de hârtie ar trebui să fie garantate prin aur sau argint, dar şi că politicile administraţiei Obama pot conduce la o prăbuşire a monedei americane. Legea este prima de acest fel din SUA, însă mai multe state, între care Minnesota, Idaho şi Georgia, analizează decizii similare